Ca urmare a cererilor vizitatorilor, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii (CMSN) Constanţa organizează, sâmbătă, între orele 21:00 şi 23:00, la Observatorul Astronomic, observaţii ale cerului astral, cu ocazia începerii toamnei astronomice. Muzeograful Planetariului, Simona Cosneanu, a declarat că, dacă vor fi condiţii meteo favorabile, „pe cerul senin de seară al lui septembrie 2010“ pot fi observate mai multe evenimente pe care cineva rar are ocazia să le „întâlnească“.

Mai exact, în această perioadă, planeta Jupiter - cea mai mare planetă din sistemul solar - se vede pe direcţia sud-est, ca o „stea strălucitoare“, fiind vizibilă cu ochiul liber, în jurul orei 22:00, situată faţă de orizont la maximum 45 grade. „Planeta Jupiter se află în această perioadă la cea mai mică distanţă de Pământ din ultimii 47 de ani, mai exact la 592 de milioane de km.

O altă planetă care poate fi vizibilă cu ochiul liber este planeta Venus, ce se află în această perioadă la strălucirea maximă datorită apropierii de Terra şi a reflectivităţii norilor din atmosferă“, a declarat Cosneanu. Ea a mai spus că tot în această perioadă pot fi observate cu ajutorul telescopului planetele Uranus şi Neptun. Apropierea simultană de Pământ a lui Jupiter - observabil cu ochiul liber - şi Uranus - observabil prin aparatura de specialitate - este descrisă de specialiştii NASA ca un eveniment astronomic pe care îl poţi întâlni o dată în viaţă.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

Campania de săpături sistematice din acest an, de la situl arhelogic Capidava, a fost un succes. Specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), cercetătorul ştiinţific Zaharia Covacef şi arheologul Tiberiu Potârniche au continuat săpăturile întreprinse, în ultimii ani, la edificiul din sectorul estic al cetăţii. Referitor la această construcţie de epocă romană-bizantină, arheologii consideră că a suferit o distrugere masivă spre sfârşitul secolului al VI-lea, cel mai probabil un incendiu, avansând şi o nouă ipoteză: o distrugere de factură naturală, cum ar fi un cutremur. Anul acesta, lucrările au vizat încăperea C16 a Marelui Edificiu, cercetătorii epuizând săpăturile la nivelul de distrugere prin incendiu al cetăţii. Deşi timpul dedicat săpăturilor a fost scurt, surprizele nu s-au lăsat aşteptate, arheologii identificând, într-un nivel distrus în incendiu, nişte ziduri perpendiculare pe încăperea C16, care în campaniile viitoare vor oferi noi informaţii referitoare la fazele de construcţie ale edificiului şi, implicit, la istoria sa.

La fel ca şi anul trecut, specialiştii MINAC au scos din camera C16 un bogat material ceramic, mai fărâmiţat decât atunci, dar care poate fi reîntregit folosind fragmentele descoperite în campania din 2009. Printre numeroasele piese ceramice şi de sticlărie se remarcă un opaiţ, aproape întreg, ce are reprezentat pe disc o scenă care pare să fie inspirată din războiul troian: Ahile, într-un car de luptă tras de doi cai, târăşte corpul neînsufleţit al lui Hector.

După activitatea de cercetare de pe şantier, care s-a desfăşurat în perioada 6-20 septembrie, pentru specialiştii MINAC urmează o nouă etapă: munca de birou şi interpretarea datelor obţinute.

Capidava este una dintre cetăţile ridicate în timpul împăratului Traian, în cadrul sistemului de fortificare a limesului, pe linia Dunării (secolul II). Cetatea a fost construită de detaşamentele din legiunea a V-a Macedonica şi a XI-a Claudia. După distrugerea din secolul al VI-lea, cauzată de atacurile slavilor, avarilor şi kutrigurilor, centrul militar de la Capidava s-a redus la un sfert din vechea cetate. Capidava reintră în atenţia Imperiului bizantin târziu în secolul al IX-lea, când este instalată o unitate de stratiotai (ţărani grăniceri), a căror existenţă este atestată până în secolul al XI-lea.
(sursa: www.telegrafonline.ro)