Fostul primar al oraşului Cernavodă, Gheorghe Hânsă, fiul acestuia şi fratele lui au fost reţinuţi ieri de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, pentru 24 de ore, într-un dosar în care sunt cercetaţi pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Cei trei sunt acuzaţi de anchetatori că, în perioada 2005-2008, ar fi obţinut profituri uriaşe de pe urma unor afaceri necurate derulate cu fondurile Primăriei Cernavodă. Valoarea prejudiciului a fost estimată de oamenii legii la suma totală de 28 de miliarde de lei vechi. Anchetatorii spun că primarul Gheorghe Hânsă, ajutat de fratele său, Nicolae Hânsă, ar fi direcţionat în mod ilegal fonduri din bugetul instituţiei pe care a condus-o, către o firmă controlată de fiul său, Tiberiu Hânsă. Banii au fost scoşi din bugetul local pentru reabilitarea unor drumuri de pe raza oraşului Cernavodă, lucrări considerate „extrem de urgente”, în referatele de necesitate întocmite de Nicolae Hânsă. Sub această acoperire, spun procurorii, din bugetul Primăriei Cernavodă au fost scoase sume importante de bani care au fost folosite pentru aprovizionarea cu agregate de carieră a Direcţiei de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Cernavodă.

Oamenii legii spun că licitaţia publică a fost derulată în aşa fel încât să fie câştigată de o firmă administrată de un apropiat al familiei Hânsă. Conform anchetatorilor, transportul pietrei furnizate de societatea respectivă către locaţiile în care se executau lucrările a fost asigurat de o firmă controlată de Tiberiu Hânsă. Anchetatorii spun că agregatele de carieră transportate nu erau cântărite, documentaţia nu era în regulă, iar marfa nu era luată în custodie de Primărie.

Potrivit unor surse judiciare, între valoarea scriptică a agregatelor de carieră folosite pentru aceste lucrări publice şi cantitatea reală utilizată există o diferenţă foarte mare. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au formulat pe numele celor trei membri ai familiei Hânsă propuneri de arestare preventivă pentru 29 de zile.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

Guvernul l-a mandatat pe ministrul Economiei, Ion Ariton, să înceapă negocierile cu ceilalţi acţionari pentru reducerea participaţiei statului, în prezent de 51%, la compania mixtă EnergoNuclear, care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă. Mandatul a fost acordat printr-un memorandum aprobat în şedinţă de guvern. Societatea mixtă EnergoNuclear, constituită pentru construcţia celor două reactoare, este controlată în proporţie de 51% de stat, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) şi GDF SUEZ) Franţa), fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania) deţin câte 6,2% din acţiuni. CEZ (Cehia), care deţine 9,15% din acţiuni, a anunţat recent că renunţă la proiect, astfel că participaţia sa ar urma să fie împărţită celorlalţi parteneri.

Mai mulţi oficiali ai Guvernului român au afirmat, în ultimele luni, că participaţia statului la EnergoNuclear va fi diminuată, fără să ofere informaţii precise privind nivelul la care ar urma să fie redusă cota deţinută prin intermediul Nuclearelectrica. În luna august, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a fost mandatat de Guvern să accepte reducerea participaţiei doar în cazul unor oferte "extrem de competitive", au declarat atunci surse guvernamentale.

Acordul investitorilor implicaţi în proiectul de 4 miliarde euro privind construcţia reactoarelor nucelare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă a fost prelungit de la 25 septembrie, când expira, până la 31 decembrie. Acest acord, semnat în noiembrie 2008 şi aprobat printr-o hotărâre de guvern, prevede ca societăţile implicate să perfecteze aranjamentele comerciale privind construcţia, exploatarea pe termen lung şi modalităţile de finanţare a celor două reactoare nucleare, condiţionat de obţinerea avizelor din partea Comisiei Europene (CE). Avizul CE a fost transmis EnergoNuclear la începutul acestei săptămâni. Construcţia celor două unităţi nucleare, care vor cumula aproximativ 1.400 MW, va dubla puterea instalată în centrala de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica. Cele două reactoare aflate în funcţiune asigură aproximativ 20% din producţia de electricitate la nivel naţional.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

Speciile valoroase de peşti din Marea Neagră s-au redus într-un mod extrem de îngrijorător ca urmare a deteriorării grave a sistemului ecologic acvatic, trage un semnal de alarmă Iuri Tokarev, doctor în ştiinţe biologice, directorul adjunct al Institutului de Biologie al Mărilor din Sud A. O. Kovalevski (Institute of Biology of the Southern Seas, IBSS) cu sediul la Sevastopol, în sudul Ucrainei. “Iată ce avem acum în Marea Neagră: scrumbie, şprot şi hamsie. În trecut aici au existat sturioni, cambulă, lufar, chefal. În prezent, până şi scrumbia este pe cale de dispariţie, iar şprotul şi hamsia reprezintă 90% din totalul rezervelor de peşte care se găsesc aici”, a declarat Tokarev, referindu-se la rezultatele unei recente expediţii a cercetătorilor IBSS, care au studiat ecosistemul acvactic în partea ucraineană a Mării Negre.

Pentru prima oară în ultimii 25 de ani, oamenii de ştiinţă de la IBSS au reuşit să realizeze o înregistrare video complexă şi cuprinzătoare a platoului din nord-vestul Mării Negre, până în strâmtoarea Kerci. În acest context, ei sesizează asupra stării critice în care se află alga roşie (Phyllophora Grev) din câmpurile Zernovo. Aceasta aproape că a dispărut de pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 de hectare în nord-vestul Mării Negre, lăcaş al crustaceelor, midiilor şi moluştelor. Deşi câmpurile de algă roşie au fost luate din 2008 sub protecţia statului ucrainean, Tokarev consideră că această decizie a întârziat cu cel puţin un deceniu. Responsabilă de această situaţie este activitatea intensă de exploatare a rezervelor de petrol şi gaze din această parte a Mării Negre, a subliniat expertul ucrainean. În prezent, aici, la o adâncime de 20-22 de metri trec nave cu un deplasament de 70-80-100 de tone, care agită toate sedimentele de pe fund, iar curenţii le duc pe distanţe lungi.

În cadrul expediţiei menţionate, cercetătorii ucraineni au înregistrat o deteriorare generală a ecosistemului Mării Negre, în special în zona de coastă. Ei atrag atenţia şi asupra cantităţilor imense de ape reziduale şi netratate care ajung în mare, precum şi a traficului comercial intens. De-a lungul întregului ţărm de sud al Mării Negre, doar în strâmtoarea Kerci, oamenii de ştiinţă au mai descoperit un exemplar de scoică de nămol. “Ceea ce am văzut pe fundul Mării Negre în zonele cercetate cu ajutorul înregistrărilor video aminteşte mai mult de suprafaţa lunară. Şi vorbim de o adâncime de 20-30 de metri. Înainte, aici exista vegetaţie marină, crustacee, moluşte”, a spus directorul adjunct al IBSS.

Pe de o parte, este un lucru bun că pe litorul Mării Negre se construiesc mai multe hoteluri, locuri de campare, dar pe de altă parte, este nevoie urgentă de a construi şi staţii de tratare a apelor uzate, a subliniat acesta, adăugând că statul ucrainean ar trebui să instituie un sistem unic de supraveghere permanentă a situaţiei ecologice a Mării Negre.
(sursa: www.telegrafonline.ro)