În aşezarea neolitică de la Hîrşova a început, zilele acestea, o nouă campanie de cercetări. Actualul şantier a fost deschis în anul 1985, de către cercetătorii de la Muzeul de Istorie a României Bucureşti şi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Din 1993, la Hîrşova se derulează un program de colaborare româno-francez. Potrivit responsabilului şantierului, dr. Dragomir Nicolae Popovici, şef de secţie la Muzeul de Istorie a României Bucureşti, actuala campanie îşi propune să finalizeze cercetarea unor complexe deschise din anul precedent. Campaniile din aşezarea de la Hîrşova sînt de o importanţă excepţională pentru arheologia românească, din cel puţin două puncte de vedere. „În primul rînd, şantierul a devenit o veritabilă şcoală pentru tinerii care doresc să se specializeze în neolitic. Deja sînt cunoscute, în ştiinţa românească, tinere personalităţi care s-au format aici şi în domenii noi, de vîrf, ale cercetării interdisciplinare - arheozoologie, ihtiologie, palinologie, carpologie etc. -, care lucrează la instituţii din ţară şi străinătate. Apoi, rezultatele cercetării în sine sînt de-a dreptul impresionante. Situl este de o bogăţie extraordinară. Pentru acest lucru pledează numeroasele evenimente la care au participat descoperirile de aici. Astfel, în 1997, s-a organizat, în Franţa, o expoziţie intitulată Viaţa pe malul Dunării acum 6 500 de ani, care a valorificat descoperirile de aici, expoziţie ce s-a bucurat de un succes enorm. Manifestarea a fost dublată şi de un site pe internet, cu acelaşi nume”, a precizat dr. Dragomir Nicolae Popovici. În plus, pe lîngă materialele publicate, care au impus aşezarea de la Hîrşova în circuitul ştiinţific, recent, într-o expoziţie de anvergură, deschisă în Elveţia, situl este prezent cu un număr de 14 piese.

O altă particularitate a şantierului de la Hîrşova o constituie faptul că a reunit specialişti din mai multe instituţii din ţară. În afara specialiştilor de la muzeele din Bucureşti şi Constanţa, au fost prezenţi arheologi de la instituţiile muzeale din Călăraşi, Slobozia, Tîrgovişte, precum şi de la universităţile din Constanţa, Tîrgovişte, Bucureşti. Echipa de cercetători aflată pe şantierul din Hîrşova speră ca actuala campanie să fie una bună, iar descoperirile să aducă noi dovezi ale civilizaţiei umane la Dunărea de Jos, în mileniile V-IV î. Hr. O altă caracteristică a şantierului constă în faptul că toate descoperirile de excepţie făcute în ultimele decenii sînt expuse la Muzeul Carsium din Hîrşova.

(sursa:www.telegrafonline.ro)