Expoziţia de artă neo-eneolitică „The Lost World of Old Europe. The Danube Valley, 5000-3500 B.C.” („Lumea pierdută a Vechii Europe. Valea Dunării 5000-3500 î. Hr.“)”, care a făcut furori în rândul specialiştilor şi publicului larg din America şi din Anglia, continuă să stârnească admiraţie. Cele peste 250 de piese - bunuri de patrimoniu arheologic din categoria „Tezaur” din colecţii muzeale româneşti, dar şi din Bulgaria, Republica Moldova şi Grecia - pot fi admirate, până pe 10 ianuarie 2011, la Muzeul de Artă Cicladică de la Atena.

În cadrul expoziţiei a fost amenajată o secţiune intitulată „Relaţiile dintre Grecia şi Balcani în perioada neolitică”, pentru a sugera circulaţia valorilor chiar şi în timpuri preistorice între regiunea Dunării de Jos şi restul Peninsulei Balcanice. Evenimentul este organizat la Atena, sub auspiciile Ministerului Elen al Afacerilor Externe, cu prilejul preluării de către Grecia a preşedinţiei Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre.

„Punctul de rezistenţă” al expoziţiei îl constituie capodoperele artei eneolitice, Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa - aflate în custodia Muzeului de Istorie Naţională a României - figurine de lut descoperite în necropola de la Cernavodă. Printre preţioasele artefacte se află şi obiecte aparţinând Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC): piese de Spondylus (perle tubulare şi brăţări) şi un vas de marmură. Bunurile de patrimoniu selectate să facă parte din expoziţie oferă publicului şi specialiştilor posibilitatea de a reflecta asupra uimitoarei „modernităţi” „avant la lettre” a civilizaţiilor preistorice ce au existat în zona danubiano-carpato-balcanică, în urmă cu mai bine de şapte milenii. Piesele expuse au fost descoperite în ariile de dezvoltare a diverselor culturi neo-eneolitice, cum ar fi: Cucuteni, Boian, Gumelniţa, Hamangia, Vădastra sau Vinca.

Expoziţia „Lumea pierdută a Vechii Europe. Valea Dunării 5000-3500 î. Hr.“ a fost itinerată la New York şi la Ashmolean Museum of Art al Universităţii Oxford. În cursul anului viitor se intenţionează prezentarea sa în cadrul muzeelor partenere de la Bucureşti şi Piatra Neamţ.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

Ca urmare a cererilor vizitatorilor, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii (CMSN) Constanţa organizează, sâmbătă, între orele 21:00 şi 23:00, la Observatorul Astronomic, observaţii ale cerului astral, cu ocazia începerii toamnei astronomice. Muzeograful Planetariului, Simona Cosneanu, a declarat că, dacă vor fi condiţii meteo favorabile, „pe cerul senin de seară al lui septembrie 2010“ pot fi observate mai multe evenimente pe care cineva rar are ocazia să le „întâlnească“.

Mai exact, în această perioadă, planeta Jupiter - cea mai mare planetă din sistemul solar - se vede pe direcţia sud-est, ca o „stea strălucitoare“, fiind vizibilă cu ochiul liber, în jurul orei 22:00, situată faţă de orizont la maximum 45 grade. „Planeta Jupiter se află în această perioadă la cea mai mică distanţă de Pământ din ultimii 47 de ani, mai exact la 592 de milioane de km.

O altă planetă care poate fi vizibilă cu ochiul liber este planeta Venus, ce se află în această perioadă la strălucirea maximă datorită apropierii de Terra şi a reflectivităţii norilor din atmosferă“, a declarat Cosneanu. Ea a mai spus că tot în această perioadă pot fi observate cu ajutorul telescopului planetele Uranus şi Neptun. Apropierea simultană de Pământ a lui Jupiter - observabil cu ochiul liber - şi Uranus - observabil prin aparatura de specialitate - este descrisă de specialiştii NASA ca un eveniment astronomic pe care îl poţi întâlni o dată în viaţă.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

Campania de săpături sistematice din acest an, de la situl arhelogic Capidava, a fost un succes. Specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), cercetătorul ştiinţific Zaharia Covacef şi arheologul Tiberiu Potârniche au continuat săpăturile întreprinse, în ultimii ani, la edificiul din sectorul estic al cetăţii. Referitor la această construcţie de epocă romană-bizantină, arheologii consideră că a suferit o distrugere masivă spre sfârşitul secolului al VI-lea, cel mai probabil un incendiu, avansând şi o nouă ipoteză: o distrugere de factură naturală, cum ar fi un cutremur. Anul acesta, lucrările au vizat încăperea C16 a Marelui Edificiu, cercetătorii epuizând săpăturile la nivelul de distrugere prin incendiu al cetăţii. Deşi timpul dedicat săpăturilor a fost scurt, surprizele nu s-au lăsat aşteptate, arheologii identificând, într-un nivel distrus în incendiu, nişte ziduri perpendiculare pe încăperea C16, care în campaniile viitoare vor oferi noi informaţii referitoare la fazele de construcţie ale edificiului şi, implicit, la istoria sa.

La fel ca şi anul trecut, specialiştii MINAC au scos din camera C16 un bogat material ceramic, mai fărâmiţat decât atunci, dar care poate fi reîntregit folosind fragmentele descoperite în campania din 2009. Printre numeroasele piese ceramice şi de sticlărie se remarcă un opaiţ, aproape întreg, ce are reprezentat pe disc o scenă care pare să fie inspirată din războiul troian: Ahile, într-un car de luptă tras de doi cai, târăşte corpul neînsufleţit al lui Hector.

După activitatea de cercetare de pe şantier, care s-a desfăşurat în perioada 6-20 septembrie, pentru specialiştii MINAC urmează o nouă etapă: munca de birou şi interpretarea datelor obţinute.

Capidava este una dintre cetăţile ridicate în timpul împăratului Traian, în cadrul sistemului de fortificare a limesului, pe linia Dunării (secolul II). Cetatea a fost construită de detaşamentele din legiunea a V-a Macedonica şi a XI-a Claudia. După distrugerea din secolul al VI-lea, cauzată de atacurile slavilor, avarilor şi kutrigurilor, centrul militar de la Capidava s-a redus la un sfert din vechea cetate. Capidava reintră în atenţia Imperiului bizantin târziu în secolul al IX-lea, când este instalată o unitate de stratiotai (ţărani grăniceri), a căror existenţă este atestată până în secolul al XI-lea.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a atribuit firmei de construcţii industriale Arcada Company un contract privind reabilitarea podului de la Cernavodă, lucrări în valoare de 9,48 milioane euro fără TVA. Lucrările atribuite firmei Arcada fac parte dintr-un pachet de trei contracte care vizează reabilitarea şi consolidarea podului şi viaductelor de peste canalul navigabil Cernavodă (zona Dobrogea), DN 22C km 1+978.

Lucrările vor consta în restaurarea podului pe o lungime de 566 de metri, înlocuirea unor viaducte, consolidarea de rigle, înlocuirea tablierelor din beton precum şi amplasarea unor sisteme rutiere. Fondurile vor fi alocate în proporţie de 57% de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar restul de către Guvern. Arcada Company SA Galaţi este specializată în construcţii de căi ferate, drumuri, poduri, consolidări terasamente, constructii civile, social-culturale şi industriale. Firma este controlată de două persoane fizice, Spiru Mantu şi Mihai Huma, fiecare cu 44% din acţiuni.
(sursa: www.telegrafonline.ro)

În ciclul „Am reuşit să-i gonim şi pe ei” se înscrie şi istoria grupului ceh de utilităţi CEZ, care a anunţat, ieri, că a semnat un act adiţional la contractul pentru investiţia de 4 miliarde euro la reactoarele nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, document care îi permite să vândă celorlalţi investitori participaţia de 9,12% la EnergoNuclear.

"Decizia a fost luată în concordanţă cu planul anunţat deja al grupului CEZ de a-şi concentra investiţiile în Republica Cehă şi de a-şi consolida şi dezvolta actualul portofoliu internaţional", se arată într-un comunicat al grupului ceh, dat ieri publicităţii. EnergoNuclear este compania mixtă care derulează lucrările de construcţie a reactoarelor 3 şi 4. Directorul de afaceri corporative al CEZ România, Adrian Borotea, declara marţi că grupul ceh a decis să se retragă, până la sfârşitul anului, din proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4, întrucât vrea să caute în alte state din regiune proiecte cu un risc mai mic şi care să asigure o recuperare mai rapidă a sumelor investite.
(sursa: www.telegraonline.ro)