Expoziţia de artă neo-eneolitică „The Lost World of Old Europe. The Danube Valley, 5000-3500 B.C.” („Lumea pierdută a Vechii Europe. Valea Dunării 5000-3500 î. Hr.“)”, care a făcut furori în rândul specialiştilor şi publicului larg din America şi din Anglia, continuă să stârnească admiraţie. Cele peste 250 de piese - bunuri de patrimoniu arheologic din categoria „Tezaur” din colecţii muzeale româneşti, dar şi din Bulgaria, Republica Moldova şi Grecia - pot fi admirate, până pe 10 ianuarie 2011, la Muzeul de Artă Cicladică de la Atena.
În cadrul expoziţiei a fost amenajată o secţiune intitulată „Relaţiile dintre Grecia şi Balcani în perioada neolitică”, pentru a sugera circulaţia valorilor chiar şi în timpuri preistorice între regiunea Dunării de Jos şi restul Peninsulei Balcanice. Evenimentul este organizat la Atena, sub auspiciile Ministerului Elen al Afacerilor Externe, cu prilejul preluării de către Grecia a preşedinţiei Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre.
„Punctul de rezistenţă” al expoziţiei îl constituie capodoperele artei eneolitice, Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa - aflate în custodia Muzeului de Istorie Naţională a României - figurine de lut descoperite în necropola de la Cernavodă. Printre preţioasele artefacte se află şi obiecte aparţinând Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC): piese de Spondylus (perle tubulare şi brăţări) şi un vas de marmură. Bunurile de patrimoniu selectate să facă parte din expoziţie oferă publicului şi specialiştilor posibilitatea de a reflecta asupra uimitoarei „modernităţi” „avant la lettre” a civilizaţiilor preistorice ce au existat în zona danubiano-carpato-balcanică, în urmă cu mai bine de şapte milenii. Piesele expuse au fost descoperite în ariile de dezvoltare a diverselor culturi neo-eneolitice, cum ar fi: Cucuteni, Boian, Gumelniţa, Hamangia, Vădastra sau Vinca.
Expoziţia „Lumea pierdută a Vechii Europe. Valea Dunării 5000-3500 î. Hr.“ a fost itinerată la New York şi la Ashmolean Museum of Art al Universităţii Oxford. În cursul anului viitor se intenţionează prezentarea sa în cadrul muzeelor partenere de la Bucureşti şi Piatra Neamţ.
(sursa: www.telegrafonline.ro)
Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa, în Grecia
Posted by Admin
in marți, 12 octombrie 2010
„Gânditorului” i se face o mică nedreptate, fiindu-i greşit atribuită „provenienţa”. Chiar dacă în limbajul colectiv s-a încetăţenit sintagma „Gânditorul de la Hamangia”, specialistul MINAC, dr. Valentina Voinea, atrage atenţia asupra confuziei care se face în acest sens, statueta identificată ca aparţinând culturii Hamangia fiind descoperită, în 1956, în urma săpăturilor de pe şantierul arheologic de la Cernavodă. Astfel sintagma corectă ar fi - potrivit obiceiului arheologilor de a-şi denumi descoperirile care reflectă o nouă cultură după numele aşezării în care au avut loc săpăturile - „Gânditorul” de la Cernavodă, aparţinând culturii Hamangia. Celebra statuetă care a făcut înconjurul lumii - în prezent, originalul este inclus într-o expoziţie itinerantă în America şi Anglia - l-a avut ca „naş” pe arheologul Dumitru Berciu, care a identificat şi definit cultura Hamangia pe baza săpăturilor începute în anul 1952, în localitatea Baia.